Sărbătoarea Sf. Gheorghe, patronul păstorilor, în tradiţia populară. Credințe și superstiții
18308
Articole de la același autor
Arhitect Radu Cornescu: "Constanței i-a fost ciuntită identitatea urbană a multiculturalismului"
09 Aprilie 2024
O nouă ediție a proiectului de succes “Fii Avocat în Școala Ta!”, debutează luna aceasta
08 Aprilie 2024
Ctitoriile românești de la Muntele Athos, sursă de inspirație pentru Ioan Damaschin, liderul ziariștilor dobrogeni
30 Martie 2024
Nouă liceeni din Medgidia reprezintă România la Genius Olympiad
01 Aprilie 2024
Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință, este sărbătorit de credincioșii ortodocși în fiecare an, pe data de 23 aprilie. Alături de Sfântul Dumitru, care marchează ultima cea mai importantă sărbătoare a toamnei, Sfântul Gheorghe este al doilea stâlp calendaristic, reprezentând începutul primăverii.
În legendele populare Sf. Gheorghe este „străjer al timpului”, lui îi sunt încredințate cheile vremii și, la porunca sa, se închide și se deschide anotimpul cald. Dat fiind faptul că începutul sezonului cald coincide în calendarul popular cu debutul sezonului pastoral, Sf. Gheorghe are în cultura populară și atributul de patron al păstorilor.
În legendele populare Sf. Gheorghe este „străjer al timpului”, lui îi sunt încredințate cheile vremii și, la porunca sa, se închide și se deschide anotimpul cald. Dat fiind faptul că începutul sezonului cald coincide în calendarul popular cu debutul sezonului pastoral, Sf. Gheorghe are în cultura populară și atributul de patron al păstorilor.
Conform tradiţiei, de Sf. Gheorghe, oamenii stau toată noaptea treji, ca să fie vioi şi sănătoşi tot anul. Vitele se bagă în holda de grâu şi când vin acasă, se ia o mână de grâu care se păstrează şi se amestecă în grâul de semănat, ca să se facă mult şi frumos la anul. Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul. În dimineaţa ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de ţesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru. Oamenii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul. Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor. Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea. La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece. Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros. La Sân-Georgiu ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp. Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. Dacă la Sân-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemănos). În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an. Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat. Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie - se face grâu şi fân.
Una dintre reprezentările grafice cele mai frecvente a Sf. Gheorghe este aceea de "omorâtor al balaurului", ilustrând legendele în care se povestește că acesta ucide un balaur care amenința o cetate sau, în alte variante, o scorpie care mânca copiii dintr-un sat.
În credințele populare românești Sf. Gheorghe e numit "capul primăverii", despre acesta se spune că poate învinge vrăjitoarele sau că poate să le zădărnicească actele magice, poate arăta celor aleși comorile. Tot el este chezașul tuturor tocmelilor şi patronul tinerilor şi al armoniei familiale.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Luni, 01 Ianuarie 2024
Luni, 25 Decembrie 2023
Luni, 14 August 2023
Duminică, 23 Aprilie 2023
Joi, 14 Aprilie 2022
Marţi, 14 Septembrie 2021
Marţi, 20 Iulie 2021
Duminică, 06 August 2023
Vineri, 31 Decembrie 2021
Duminică, 20 Iunie 2021